• Tehnica florii de nufăr presupune
deducerea de conexiuni între idei, concepte,
pornind
de la o temă centrală. Problema sau tema centrală determină cele 8 idei
secundare
care se construiesc în jurul celei principale, asemeni petalelor florii de
nufăr.
• Cele 8 idei secundare sunt trecute în
jurul temei centrale, urmând ca apoi ele să
devină
la rândul lor teme principale, pentru alte 8 flori de nufăr. Pentru fiecare din
aceste noi teme centrale se vor construi câte alte noi 8 idei secundare. Atfel,
pornind de la o temă centrală, sunt generate noi teme de studiu pentru care
trebuiesc dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte.
• ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR:
•
1.
Construirea diagramei, conform figurii prezentate;
2. Scrierea
temei centrale în centrul diagramei;
3.
Participanţii se gândesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centrală.
Acestea
se trec în cele 8 “petale” (cercuri) ce înconjoară tema centrală, de la A la H,
în sensul acelor de ceasornic.
4.
Folosirea celor 8 idei deduse, drept noi teme centrale pentru celelalte 8
cadrane. (“flori de nufăr”)
5.
Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea
lor în diagramă. Se completează în acest mod cât mai multe cadrane. (“flori de nufăr”)
6.
Etapa evaluării ideilor. Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele
din
punct
de vedere calitativ şi cantitativ. Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii
şi teme de studiu în lecţiile viitoare.
• Evaluarea ideilor cu privire la
stimularea şi dezvoltarea potenţialului creativ poate
avea
şi o utilitate practică. Astfel, ţinându-se cont de sugestiile oferite, se
poate
reamenaja
sala de curs, creându-se astfel un “laborator al creativităţii”, în
conformitate
cu
expectaţiile elevilor: se poate decora clasa cu picturi făcute de elevi, cu
fotografii din
timpul
copilăriei, cu peisaje desenate sau fotografiate, cu cărţi ilustrate (pentru
cei mici)
sau
cărţi însoţite de teste şi jocuri creative (pentru cei mai mari), cu
jucării/jocuri menite
să
stimuleze creativitatea şi alte materiale didactice, materiale video cu
activităţi creativesau spectacole realizate de ei sau de colegii lor.
• Tehnica Lotus poate fi desfăsurată cu
succes în grup, fiind adaptabilă unor largi
categorii
de vârstă şi de domenii.
• Există şi posibilitatea dezvoltării
unui Lotus individual, ca un exerciţiu de
stimulare
a creativităţii şi de autoevaluare. De exemplu, tema centrală ar putea fi
întrebarea:
“Ce ţi-ai dori să studiezi?”, la care s-ar putea propune 8 domenii şi pentru
fiecare
ar fi consemnate conţinuturile ce corespund interesului subiectului.
LOTUS DE GRUP:
Etape:
1.
Profesorul anunţă tema centrală.
2.
Elevii au câteva minute de gândire în mod individual, după care se va proceda la
completarea orală a celor 8 idei secundare ale temei centrale, pe baza
dialogului
şi consensului desfăşurat între elevi şi profesor. Ideile secundare se
trec
în diagramă.
3.
Colectivul se împarte apoi în 8 grupe de câte 3, 4 sau 5 elevi fiecare, în
funcţie de numărul de elevi din clasă. Acolo unde un grup este deficitar din
punct de
vedere
al numărului de elevi, cadrul didactic va participa ca membru al acelui grup.
4.
Ideile secundare devin teme centrale pentru fiecare din cele 8 grupuri
constituite.
Astfel, fiecare grup lucrează independent, la dezvoltarea uneia
dintre
ele, exerciţiu creator la care participă toţi membrii grupului.
De exemplu: – grupul A are de găsit 8
idei pentru tema A;
– grupul B are de găsit 8 idei pentru
tema B, etc;
5.
Prezentarea în faţa colectivului a rezultatelor fiecărui grup în parte.
Completarea
diagramei pe baza ideilor expuse de fiecare grup şi a discuţiilor
purtate
între membrii grupurilor în scopul clarificării şi corectării.
6.
Evaluarea muncii colaborative în grup, aprecierea participării şi folosirea
rezultatelor
obţinute în activităţile următoare.
Tehnica Lotus stimulează munca
colaborativă în echipă şi efortul creativ al
fiecărui
membru al grupului în soluţionarea sarcinii date. Există şi o oarecare
competiţie între grupe, în sensul găsirii celei mai potrivite idei (care poate
fi supusă discuţiei în etapa nr. 5), în rapiditatea cu care lucrează un grup
faţă de altul, cu toate că acestea nu se înscriu în dezideratele metodei.
Scopul central este participare tuturor elevilor la un exerciţiu creator şi, în
unele cazuri, la găsirea unei soluţii la o problemă dată. Elevii lucrează cu
plăcere în cadrul acestei tehnici, mai ales dacă grupurile au fost alese
preferenţial.
• Colectivul clasei de elevi poate fi
aranjat în forma florii de nufăr; astfel fiecare
grup
poate ocupa locul unei petale de nufăr în jurul temei centrale.
Sursa: Oprea, Crenguţa-Lăcrămioara, (2003), Pedagogie.Alternative metodologice interactive, Editura Universităţii Bucureşti
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu